ŢEŢCHEA

ŢEŢCHEA

DATE GENERALE
Comuna Ţeţchea este aşezată pe malul stâng al Crişului Repede, la poalele dealurilor Tăşadului, în zona centrală a judeţului Bihor, întinzându-se pe o suprafaţă de 52 km2. Este situată pe axa Oradea – Cluj-Napoca, la 32 de km de municipiul Oradea şi la 10 km de oraşul Aleşd.

Satele componente ale comunei sunt: Ţeţchea, Hotar, Subpiatră şi Telechiu, care au format din cele mai îndepărtate timpuri o comunitate distinctă de aşezări. La aceasta s-a adăugat şi satul Chistag, dar în prezent nu mai face parte din comună.
SCURT ISTORIC
Această zonă a fost locuită din cele mai vechi timpuri, fapt dovedit de urmele ce datează din epoca neolitică. În trecut, oamenii de aici s-au îndeletnicit mai ales cu creşterea animalelor şi cu pescuitul.
Prima atestare documentară a satului Ţeţchea datează din anul 1256. Documentul întocmit la 1 mai 1265, menţionează aşezarea sub denumirea de ”Chetka”, care la acea dată era proprietatea comitelui Lampert, fiul lui Nicolae din neamul Hontpazmanyi.
La sfârşitul secolului al XIII-lea, apare menţionat în registrul de dijmă papală şi numele satului Telechiu, acesta fiind stăpânit de Telegdi Miklos şi Illesvay Istvan.
În secolul al XIV-lea, de localitatea Ţeţchea aparţineau şi satele Aştileu, Chistag, Ortiteag, Serghiş, şi Vârciorog.
În secolul XIV, Ţeţchea avea privilegiul de a ţine în fiecare joi un târg, care era foarte frecventat la acea vreme, ceea ce indică rolul deosebit al satului printre celelalte din jur.
O altă pagină importantă în istoria comunei, o reprezintă familia Zatureczky, nobili maghiari care şi-au pus amprenta asupra acestor locuri aproape un veac. Această familie a ridicat conacul din Ţeţchea, în jurul căruia s-a construit un imens parc dendrologic. Conacul, se presupune că a fost construit lângă o mănăstire de călugări, a cărei evoluţie ulterioară nu se mai cunoaşte.
Cu ocazia deselor revărsări ale Crişului Repede, parcul a fost distrus aproape complet ca şi cimitirul familiei Zatureczky, din care au mai rămas doar câteva pietre funerare care există şi în zilele noastre.
De numele Zatureczky se leagă şi introducerea pentru prima dată în localitate a curentului electric, produs la turbina proprie de pe Crişul Repede, de către Zatureczky Ştefan, fiul lui Gedeon, cu mult înaintea localităţilor din jur.
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a declanşat şi pe valea Crişului Repede, procesul de preluare a administraţiei de către noile autorităţi româneşti locale.
Eliberarea localităţilor comunei, s-a realizat la 19 aprilie 1919, de către trupele generalului Traian Moşoiu, comandantul trupelor române, care au operat pe valea Crişului Repede.
După 1 Septembrie 1940, satele Ţeţchea, Telechiu şi o parte din Subpiatră, au ajuns sub administraţia ungară împreună cu nordul Transilvaniei, iar după aproximativ 4 ani ocupaţia horthyistă a fost înlăturată.
În prezent localitatea Ţeţchea este renumită pentru producerea cimentului şi barajul de acumulare al apei.
CLIMA
Din punct de vedere fizico-geografic, poziţionarea acestei comune, ţinând cont că se află în nord-vestul României, la contactul dintre câmpie şi deal, se include în etajul climatic, al dealurilor de până la 500 m. Astfel temperatura medie a lunii iulie este de 180 C, ploile sunt moderate (600-700 mm), însă vânturile dinspre nord şi sud-vest, cu influenţe climatice vestice aduc şi precipitaţii mai bogate.
HIDROGRAFIA
Apele aparţin Grupei de Vest, unde se include şi unul dintre cele mai importante râuri ale ţării, Crişul Repede, în apropiere fiind amplasat şi lacul de baraj.
VEGETAŢIE/RESURSE NATURALE
Este o zonă de silvostepă şi păduri de foioase, care adăposteşte însemnate suprafeţe de teren agricol, fâneţe, vii, livezi, cantităţi mari de masă lemnoasă, precum şi resurse ale subsolului: de argilă, nisip fin şi piatră de calcar.
POPULAŢIA
Populaţia comunei s-a păstrat de-a lungul timpului preponderent românească, astfel în prezent, românii reprezintă 70%, diferenţa fiind alcătuită din maghiari, slovaci şi rromi. Din punct de vedere confesional structura populaţiei se prezintă astfel: ortodocşi 74%, reformaţi 12%, neoprotestanţi 11,5%, greco-catolici 0,5%.
Comuna Ţeţchea face parte din categoria comunelor mari, însumând un număr de 3.171 de locuitori.
TRADIŢII
Se remarcă în mod deosebit în această zonă, păstrarea obiceiurilor tradiţionale, în special a celor de colindat precum şi a dansurilor populare româneşti şi ungureşti.